Sonnet 18
by William Shakespeare
Shall I compare you to a summer's day?
You are more lovely and more temperate:
Rough winds do shake the darling buds of May,
And summer's lease hath all too short a date:
Sometime too hot the eye of heaven shines,
And often is his gold complexion dimm'd;
And every fair from fair sometime declines,
By chance or nature's changing course untrimm'd;
But your eternal summer shall not fade
Nor lose possession of that fair you owest;
Nor shall Death brag you wander in his shade,
When in eternal lines to time you growest:
So long as men can breathe or eyes can see,
So long lives this and this gives life to you.
Să te asemăn, oare, cu o zi de vară,
pe tine care mult mai dulce, blândă, ești?
În vijelie mugurii de mai se sfarmă,
scurt măsurată e vara, când în timp privești.
Ochiul ceresc lucește, uneori el arde,
culoarea aurie pierde-și-o ades.
Tot ce-i frumos de frumusețe se desparte
prin voia întâmplării și-al schimbării mers.
Să nu se irosească vara ta vreodată
frumuseții tale vreau să-i dărui veșnic scut.
Să nu se sumețească moartea niciodată
că-n umbra ei tu umbli și că te-ai pierdut.
Oamenii cât timp vor respira sub stele -
tu vei răzbi, trâind în versurile mele.
traducere Lucian Blaga
Various illustrations in literary editions
https://www.nocloo.com/charles-robinson-songs-and-sonnets-1915/?utm_source=chatgpt.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu